
Candva credeam ca viata va fi mereu asa cum o simt din nou azi: promisiunea de a fi liber, sa fii asa cum vrei. Apoi am dat cu capul de cateva ori, rau - dar rau! Acum nu multe zile si saptamani eram daramata cum nu mai fusesem niciodata. Eu, care mereu eram suportiva, care mereu scoteam pe toti din fundul butoiului. Eram down, deep down, epuizata emotional si mental. Si asta fara sa am probleme mari in viata. Dar totul parea sa fie ... inchis. Nu stiu alt cuvant mai potrivit care sa exprime starea mea. Aveam senzatia ca stau inchisa intr-o camera goala si sunt fortata sa raman acolo. Ei bine, a fost prea mult si a trebuit sa sparg usa. Viata chiar este in alta parte! Si eu ma duc sa o caut.
si ce s-a intamplat dupa ce ai spart usa?ai vrea sa-mi povestesti?sunt colega ta de faculta-daniela
RăspundețiȘtergeree-mail amicad79@yahoo.com